Despre ce să scriu azi? Să cuget ceva filozofic sau vă povestesc despre salonul de cosmetică? Cum filozofia e departe vineri la prânz, hai să încercăm să vedem ce iese cu cosmetica.
Sun ieri la cosmeticiană (pentru prima dată, primisem recomandare). “bună ziua, aş vrea şi eu o programare la cosmetică etc”. “Sigur, când aţi dori?”…. “Hm… Acum?” Şi râd. Râd şi eu, râde şi ea. “Acum nu se poate. Mâine?” “Mâine e bine. Dar … credeţi că aţi putea de dimineaţă? Să ajung la 11 măcar la birou (am program de la 10).” Râde. “Bine, vino la 9.”
M-am prezentat aşadar la 9. Lucrează acasă. Săraca, era cheaună de somn. Dar mi-a plăcut instant. E foarte important să-mi placă persoanele astea din servicii gen coafură, manichiură etc. Deşi dormea din picioare, avea aşa un aer … foarte curat şi tonic. Între timp, din discuţii mărunte am aflat că terminase biologia (se vedea şi după cum vorbeşte), vrea un băieţel şi o casă. Casă pe sol adică nu la 5 etaje. Şi a lucrat deosebit de fin. În afară de faptul că îmi stătea părul în 15 mii de direcţii din cauza banderolei ce mi-o pusese pe cap, nici nu se vedea vreun semn pe faţă.
Diseară mă duc şi la mama. Mereu mă ceartă că umblu ca o despletită şi nu mă aranjez deloc. Iaca, acuma o să fiu superbă…
Să aveţi un week-end genial!
